ANALIZĂ STRATFOR: Frontul rusesc din Europa centrală

Odată încheiate alegerile, Kremlinul se apucă din nou de treabă. În ultimele patru luni, toată atenţia Rusiei a fost îndreptată spre interior, Kremlinul trebuind să facă faţa unei serii de proteste publice dar şi unor dizidenţi din propria elită.
 

Nu s-a pus niciodată problema că Putin ar putea pierde alegerile, ci în ce măsură va deţine el controlul după ce va fi ales. După alegeri, mişcările de protest par să se atenueze iar Putin se gândeşte cum să-şi reorganizeze elita de la Kremlin. Asta înseamnă că Rusia începe să recapte lărgime de bandă în care să poată să se concentreze asupra agendei mai mari: adică reinstaurarea unei Rusii puternice la nivel global. În ultimul deceniu, Rusia şi-a restabilit influenţa în zonele limitrofe, în special în fostele state sovietice. Cum Putin revine la cârmă, Moscova pare să fi avut succes în acest demers. Urmează instituţionalizarea autorităţii Rusiei. Strategia aceasta este deja în aplicare prin crearea unor organizaţii precum Uniunea Vamală şi planificata Uniune Eurasia.
Putin a confirmat ţintele, anunţând în ziua în care a câştigat alegerile că statele CSI sunt principala sa prioritate. Asta înseamnă că următoarele pe lista sa sunt ţările care nu sunt încă înapoi sub aripa Moscovei, aşa cum sunt Ucraina, statele baltice sau Moldova.

Strategia presupune o mărire a presiunii ruseşti asupra statelor central

Din învăţăturile Pr. Visarion Iugulescu

ARHIVELE COMUNISMULUI DIN BASARABIA: Stareţul de la Noul Neamţ a fost trimis în gulag pentru că a ajutat Armata Română

Ieromonahul Axentie Munteanu de la Mănăstirea Noul Neamţ din Chiţcani a fost trimis în gulag pentru c-a donat Armatei Române 150 de mii de lei, a evacuat peste Prut 30 de călugări, 100 de piese de cult şi rezervele de cereale ale mănăstirii.

Clerul din Basarabia a simţit încă în primul an de ocupaţie, deopotrivă cu toţi locuitorii dintre Prut şi Nistru, „raiul sovietic" instaurat în 1940. Transpunând în viaţă lozinca lui Lenin că „religia este opiu pentru popor", în cele 12 luni cât au „trebăluit" în Basarabia comuniştii au făcut exces de zel, închizând şi distrugând biserici şi mănăstiri. O bună parte din slujitorii cultului au fost executaţi sau trimişi în Siberia. Lucrurile au fost redresate în cei trei ani de administraţie românească (1941-1944), dar situaţia s-a repetat după 23 august 1944, când URSS a reocupat Basarabia. Mănăstirea de călugări Noul Neamţ din comuna Chiţcani şi stareţul ei, ieromonahul Axentie Munteanu, au simţit pe propria piele tăvălugul bolşevic venit peste Basarabia. Locaşul monastic a fost distrus, iar stareţul a fost condamnat la zece ani de gulag.

Unii mari boieri de la Iaşi erau spioni ai Rusiei... (III)

În ultima mea corespondinţă m-am oprit asupra conspiraţiei d-lui Grigore Sturdza contra naţiunii române, făgăduindu-vă a reveni asupra acestui subiect. 

D. Gr. Sturdza şi prozeliţii săi au organizat poşta lor specială pentru a comunica cu amicii lor din Rusia. Scrisorile d-lui Gr. Sturdza către d. Moruzi nu se confiază poştei româneşti, ci se trimit printr-un om special până la Sculeni sau Ungheni, de unde se duc în mâinile şefului jandarmilor care le expediază. Comunicaţiunea lor prin telegrame se face cu cifre convenţionale din ambele părţi; această cifrare se face prin caractere numerice arabe. Ne mirăm cum guvernul român nu cunoaşte acea corespondinţă cifrată. În orice stat o asemenea corespondinţă, dacă nu e oprită, e cel puţin luată în consideraţiune.
Astă primăvară, după o mare activitate telegrafică între conspiratorii din Iaşi cu cei de la Petersburg, au sosit la Iaşi trei ingineri ruşi şi, în acelaşi timp, au fost aduse de la Ungheni, prin contrabandă, două lăzi cu instrumente de inginerie. Dn-ii ingineri ruşi, însoţiţi de d. Voronovitz, au întreprins o călătorie spre fruntaria austro-română, unde s-au ridicat câteva planuri din care cel mai amănunţit era partea fruntariei despre Iţcani şi Mihăileni; aceste planuri au fost duse în Rusia de către însăşi acei d-ni ingineri.

O poveste veche: propaganda rusească şi cozile de topor din Moldova (II)

Cititorii Telegrafului îşi aduc aminte de ştirile date de ziaristica română din 1878 că prin satele Moldovei se făcea o propagandă activă în favoarea Rusiei.  

Propagatorii înfăţişau bietului ţăran român, cu culorile cele mai frumoase, viaţa plăcută a ţăranului rus; se zicea că magnanimul împărat al Rusiei împarte mari bucăţi de pământ supuşilor săi, că birurile în ţara rusească sunt mici şi lesne de plătit.
Bietul ţăran asculta cu luare-aminte şi credea în frumoasa poveste: Acolo e viaţa lină, acolo e traiul îmbelşugat! Şi ultimul cuvânt al propagatorilor era o speranţă azvârlită în mijlocul neajunsurilor de tot felul ale plugarului român. (…)

Cine făcea această propagandă şi cu ce scop? Iacă cestiunea.
(...) Încetul cu încetul, mergând pe urmele propagatorilor, la 1879 am putut constata că propaganda prinde puteri şi se organizează; că propagatorii sistematizează propaganda lor. Astăzi, prin satele Moldovei, nişte necunoscuţi propagă poporului român, de dincolo de Milcov, că sărăcia din ce în ce crescândă îşi are rădăcinile în birurile grele impuse de către guvernul actual de la Bucureşti; dar că a sosit timpul când împăratul rusesc va libera poporul român de subt jugul aspru al domnului strein pe care l-au adus boierii bucureşteni din ţara nemţească; că pământul ciocoilor se va împărţi ţăranilor de

De la „Bereg”-ul ţarist din 1880 la NIT-ul comunist din 2012 (I)

Să nu se creadă cumva că NIT-ul, această cameră de gazare ideologică a coloanei a cincea a Moscovei, e o maşinărie de manipulare, dezinformare şi intoxicare inventată recent. 

Mai multe din corespondenţele semnate de Basarab confirmă adevărul că presa rusă întotdeauna a fost portavoce a guvernelor ruseşti, întotdeauna şovine, indiferent de culoarea lor politică.
Într-unul din numerele sale, ziarul „Bereg” publică un lung şi elogios articol despre politica „binefăcătoare” a ţarului în Basarabia, articol tradus în română şi reluat în „Telegraful”. Articolul însă, semnat de „literatorul-jandarm”, cum subliniază Basarab, conţine şi multe atacuri calomnioase la adresa României. Contrariat de acest gest al „Telegrafului”, Basarab explică ce e cu acest ziar, cine şi de ce îl editează, specificând în mod deosebit faptul că misiunea acestei publicaţii este „rusificarea popoarelor de la hotarele imperiului”. Reproducem un fragment din respectiva scrisoare.